decembrie 19th, 2008 
daniel Nici macar nu stiu daca cel ce cânta maneaua cu titlul de mai sus, s-a cântarit vreodata sau daca a fost evaluat în raport cu ceva. Poate nici el nu stie.
Valoarea. Ce este ea? Un titlu descriptiv sau un rezultat, o suma. Este ceva în sine ori decurge ca o consecinta, ca un rezultat a unei echivalari?
Pot recunoaste valoarea dupa ce?
Dupa miros? Dupa culoare? Dupa zgomot?
La urma urmelor, cine este expertul în stabilirea valorii?
Daca ma uit în jur, metrul patrat are valori diferite, în functie de distanta pâna la linia pe care va trece autostrada. Anagramatul, devine valoros din pricina etichetei cusute pe mâneca hainei.
Despagubirea pe care o companie aeronautica o plateste pentru un calator ucis într-un accident ajunge pâna la 2 milioane de dolari.
În functie de ce criterii stabilim valoarea.
În functie de autoevaluare? Se practica dar nu tine. În raport cu titlurile? Merge pentru o vreme si pentru anumite spatii. Pot fi pretuit în functie de rezultatele faptelor mele? Dar ce ne facem cu cei ce înca nu au avut conjunctura sa se manifeste?
Cât de competenti si obiectivi pot fi cei ce aplica etichete? De obicei pretul este stabilit de cei ce vând. Daca as fi o marfa, voi fi evaluat în functie de interesul vânzatorului.
Un golgheter de la o echipa valoreaza diferit fata de un golgheter de la o alta echipa, desi performantele sunt aceleasi.
Înca nu mi-e clar cum se face ca un bagator de mingi în poarta valoreaza mai mult decât o mare opera de arta. Un tricou transpirat la subratul unui mijlocas este mai scump decât o inima pentru un transplant.
Cine greseste? El care vinde si cere, sau eu cumparatorul? Cred ca e clar.
Eu îl încurajez pe analfabet sa dispretuiasca capodoperele pentru ca dau sens aberantelor lui trocuri.
Ramâne însa o problema foarte mare ca lipsa de criterii se odihneste din ce în ce mai mult în curtea celor ce au metal stantat la monetaria nationala.
Pentru ei, cei ce au, nu mai valoreaza prea mult oamenii. Pentru comercianti suntem doar clienti; pentru doctori simpli pacienti; pentru politisti posibili infractori; pentru necasatoriti pretendenti si pentru politicieni doar masa de manevra.
Mai însemn ceva pentru cineva?
Daca stau si ma gândesc, am înteles ca Dumnezeu a platit pentru mine cu viata Fiului Sau. Oare cât înseamna asta?
Posted in 
[...] preluat de pe danielchirileanu.ro. Click aici pentru a citi acest articol pe site-ul sursa « TOP 5 concurs de anul nou O zecime dintre [...]
E foarte tarziu si nu ma pot concentra foarte bine la ceea ce ai scris. Dar citirea titlului ma face sa-mi inclin capul spre dreapta – copilul meu respira regulat, probabil nici nu viseaza, iar sufletul mi-a plecat sa tina de urat omului meu imediat ce mi-a furat sarutul.
Familia – cea mai de pret valoare…
Uh, din greseala am afisat in loc de o fatza zambitoare, una suparata. Cred ca au ceva butoanele astea…
pentru vechitura
mai bine cuvinte zambitoare decat fete care pot zambi doar in aparenta. Intr-adevar , familia, poate ca cea mai mare valoare , daca extindem sensul si la familia din care ne tragem. probabil de asta, a murit Hristos, ca sa ne aiba din nou in familia Lui.
pentru vechitura
sper sa nu sune ideea de mai sus a predica, era o simpla trecere de gand
…cuvintele nu exprima decat 7% din mesajul pe care intentionam sa-l transmitem celor cu care intram in dialog. Asa ca o fata zambitoare merge excelent impreuna cu un mesaj zambitor.
(nu mai risc sa pun ‘fetze’, dar ma mananca degetele)
Si nu ma supar; daca ar veni din partea altcuiva poate ca ar fi un fel de integrare intr-un sablon, dar tu, care esti atat de creativ, sunt convinsa ca chiar gandesti ceea ce spui.