Comentarii la: VECHITURA

De către: o vechitura

o vechitura — Thu, 19 Feb 2009 16:32:16 +0000

…pe cand, de fapt, nu sunt nimic fara El. Si, decoamdata, sunt fara El. L-am pierdut pe undeva, prin trecut…

PS: as prefera sa nu mi te mai adresezi cu ’stimata’(chiar daca e posibil sa ma stimezi, dar deocamdata n-ai pentru ce ). Multumesc

De către: o vechitura

o vechitura — Thu, 19 Feb 2009 16:20:08 +0000

Se vede ca inteligenta mea nu e gata sa dea afara, deoarece am un ‘crocodil’ urcat in capul meu, pus pe harjoana.
Totusi raspund acum, pentru ca nu stiu cand voi mai avea ragazul sa intru pe blogul tau si nu pot sa nu te respect.
Ma mira ca ai ales sa scrii despre vechituri prafuite pe dinauntru. Imi dau seama ca vechitura poti fi chiar daca esti cel mai prezent membru al bisericii,chiar daca ai 17 ani, chiar daca te simti proaspat si deosebit. Nimic nu e verde daca nu uda Cineva, ai dreptate, imi par extraordinare aceste ultime 2 versuri. Totul e ca-ntr-un film alb-negru, posac si searbad, doar ultimele versuri aduc ideea de verde, de prospetime, de crestere si vioiciune. M-ai ajutat sa am o noua perspectiva si iti multumesc pentru asta. Aveam impresia ca daca sunt stersa de praf, iese la iveala o bijuterie ca cele de argint, patinate
(scuze, nu mai pot nici o secunda sa stau sa continui ideea)

De către: o vechitura

o vechitura — Thu, 19 Feb 2009 14:45:58 +0000

Multumesc. O sa recitesc si-o sa revin poate mai tarziu cu vreun comentariu ceva mai inteligent.

De către: daniel

daniel — Mon, 09 Feb 2009 12:42:32 +0000

stimata `vechitura` ai o dedicatie si nu numai tu

De către: Violin

Violin — Mon, 09 Feb 2009 12:38:02 +0000

f adevarat…valabil pt toti…F frumoasa si sugestiva poezia…